Acum jumătate de oră dădeam scroll pe LinkedIn când dintr-o dată mă lovește o postare: „Ungaria a învins Uniunea Europeană” era titlul ei și explica faptul că Ungaria a intrat într-un proces cu Uniunea Europeană deoarece aceasta nu dorește să respecte normele europene de accepțiune a migranților. Mai pe românește, Ungaria nu vrea să primească imigranți precum Uniunea Europeană a impus. Și în același articol scria că Ungaria „a învins”, adică a câștigat procesul.
În primă instanță am fost uimit de această știre, mai ales deoarece nu am auzit nicăieri despre ea până la acel moment. Dar m-am luminat când am deschis comentariile. Aparent, articolul era unul fals iar autorul articolului a realizat un test pe audiența sa și i-a reușit. Dânsul a precizat în comentarii că deși postarea sa avea 982 de impresii (vizualizări), a fost întrebat de o singură persoană în comentarii care este sursa informațiilor. Și asta m-a făcut să mă gândesc la faptul că orice persoană, chiar și eu, este vulnerabilă la dezinformare.
Avem o problemă
Trebuie să înțelegem că problema principală nu este faptul că persoanele care consumă conținut nu verifică informațiile pe care le citesc. Aici aș vrea să fac o analogie cu mâncarea și mai degrabă cu sistemul de ditribuție al mâncării din două țări diametral opuse când vine vorba despre sănătate, America și Japonia. Dacă privim înspre greutatea medie la bărbați în America vom vedea că ea este de 99 de kg (conform Gallup) pe când în Japonia media este de 65 de kg (conform HatenaBlog). Această diferență are la bază faptul că în Japonia mâncarea sănătoasă este foarte accesibilă pe când produsele de tip fast food sunt mai greu de găsit. La polul opus, America este cunoscută pentru lanțurile de fast food, mâncarea de proastă calitate și numărul colosal de calorii din produsele lor. Desigur că există și americani care au o dietă echilibrată, dar sistemul de distribuție al mâncării din America facilitează mai degrabă consumul de alimente nesănătoase.
Revenind la conținutul online, aceleași principii se aplică. Noi toți consumăm conținut online dar puțini dintre noi ținem „dietă” de conținut online, și astfel suntem predispuși la conținutul facilitat de către platforme, iar dacă acest conținut este fals, dăunător sau pur și simplu o pierdere de timp nu ține de noi, ci de algoritm și de platforma pe care ne aflăm.
Singurul lucru asupra căruia avem control defapt este alegerea platformei. Și aici mi-a venit o idee în timp ce făceam obișnuitul duș rece de dimineață 🙂 .
Dacă ar exista o platformă „de dietă”?
În urma războiului digital în care ne aflăm astăzi mă aștept ca în timp să apară astfel de platforme, care să aibă reguli mai stricte de filtrare a conținutului și eventual niște algoritmi care să verifice veridicitatea informațiilor în baza unor surse sigure. Astfel, am putea să evităm în viitor conflicte la scară largă generate de dezinformare. Mai mult de atât, cred că ar trebui să punem la îndoială tot ceea ce citim în cadrul platformelor sociale, și să luăm de bună o informație doar dacă am verificat-o.
Atunci când au apărut modelele de inteligență artificială pentru generare de imagini a apărut și o frică în spațiul online, aceea că vor apărea în spațiul social media tot mai multe astfel de poze generate și nu vom ști care sunt reale și care nu. Astfel ne vom pierde încrederea în platforme. Dar cred că acest lucru se întâmplă astăzi nu în privința imaginilor, ci în privința textului. Se întâmplă același fenomen, apar articole false, și am ajuns în punctul în care nu mai știm care articol este fals și care nu.
Mulțumesc pentru lectură, o zi bună în continuare! 🙂
Lasă un răspuns